Masca Iubirii

il_570xN.408537566_gy0l

Era în primul an de facultate. Facultate privată, studia limbi străine, căzuse cu brio la stat. Era foarte dedicată studiului și își dorea foarte mult să mai încerce anul următor la stat. Între timp, printre meditații, muncă și cursurile curente, s-a hotărât să facă un curs de ghizi montani.

Își dorea mai mult pentru ea! Îi plăcea viața, libertatea, muntele și rockul. Începuse să aprecieze libertatea financiară pe care munca și meditațiile pe care le dădea, i le ofereau.

În prima zi de curs la cunoscut pe S.. El avea o înfățișare de rocker rebel, cu pletele în vânt, cu blugi rupți, lanțuri atârnate și cu țigară în colțul gurii. Tatuajele mai lipseau. S-au combinat din seara aia. Ea se simțea măgulită, el renunțase la compania celor mai buni, doi, prieteni ai lui, pentru a-i acorda ei toată atenția. Ea a fost practic luată pe sus de toată agitația pe care S. o crease în jurul ei. Nu se îndrăgostise de el, se îndrăgostise de ideea de relație, de ideea de dragoste.

I se părea drăguț că el venea cu ea la cursurile de la facultate, că nu o lăsa niciodată singură, că a prezentat-o părinților și întregii lui familii, că mergea cu ea la cumpărături. Era copleșită de atitudinea lui atât de solicitantă și de sentimentală. Relația lor a continuat în ritmul impus de el, un ritm rapid și acaparant. S. a început să îi sorteze prietenele. Nu avea ea prea multe, dar cele care erau deja protestau împotriva lui și asta nu i-a plăcut lui S.. Așa că au început să fie eliminate, prin diverse metode, directe sau indirecte. Apoi a început să îi aleagă hainele. Nu ne referim la cele din șifonier, alea le sortase din a doua zi, ci, ne referim la hainele pe care le cumpărau împreună, din banii ei. Dintr-o dată fustele erau prea strâmte sau prea scurte, bluzele pre transparente. A început să îi facă cadouri, tot din banii ei. Avea un stil de manipulare psihologică incredibil. Ea nici nu realiza că îi cerea bani. Și zăpăcită tot timpul de stilul lui agresiv de iubire, nu realiza că din banii ei, S. îi cumpăra bijuteriile și florile și cărțile și plușurile…

S. îi jura iubire dimineața, prânz și seara.

S. era și el student anul doi, tot la o facultate particulară, pe care ai lui o plăteau cu multe sacrificii. S. era atât de preocupat de ea, că a început să nu mai meargă la facultate.

S. era ipohondru și îi manipula pe toți cei din jur cu asta. Pe ai lui, pe ea. Cu toții roiau în jurul lui, plini de îngrijorare și vinovați, că nu făceau mai mult pentru el, să poată fi și el sănătos și fericit, ca să se poată întreține, ca să poată merge la cursuri, ca să poată merge pe munte, așa cum S. declara că își dorea.

S. a început să facă planuri de viitor. După o lună de relație, care părea a fi cât un an, a cerut-o de soție. Pentru că erau prea tineri și pentru că era prea repede, ea zis să se logodească mai întâi și după ce termină și ea cu școala și cu cursurile, să discute despre căsătorie. La început S. a fost de acord cu propunerea ei, dar când a văzut că familia lui a început să protesteze la ideea căsătoriei și când a văzut ca ea nici nu îi anunțase pe ai ei, a devenit insistent. Avea un aliat, una din bunicile lui, mama tatălui lui, îi ținea isonul și îl încuraja. Amândoi au insistat ca ei să se logodească în secret, la biserică, martor fiind bunica. Ea a cedat. S-au logodit, grăbiți și pe ascuns. Preotul s-a arătat puțin surprins de lipsa de entuziasm, a ei, și de lipsa de prieteni. A întrebat-o de câteva ori, dacă este ceea ce își dorește. După mai multe zâmbete stinghere, ea a răspuns: „Nu sunt sigură, dar cred că da!”

Au avut și nași, o colegă de ai ei de facultate și prietenul acesteia, singura prietenă care îi mai rămăsese aproape. Mica petrecerea a fost organizată la nași acasă, dar s-a terminat brusc pentru că lui i s-a părut că nasul o privea pe fină cu mult prea multă poftă. Pe drumul spre casă au avut prima ceartă. Ea era obosită, el era gelos.

Ea aproape că nici nu mai trecea pe acasă, nu mai avea când: muncă, facultate, cursuri, meditații seara și logodnic. Nici nu mai știa pe ce lume trăiește. El o însoțea peste tot și dacă se ducea acasă sau la muncă sau la cursuri, el era la doi pași în spatele ei. Dacă nu putea să vină cu ea, venea după ea.

El a primit o invitație la o petrecere studențească în cămine și evident a luat-o și pe ea și acolo s-au întâlnit cu cei doi, cei mai buni prieteni ai lui. Ea se simțea bine, un pic de vin a făcut-o veselă și a început să danseze. El a avut un șoc. Ea știa să danseze foarte bine și băieții roiau în jurul ei. Ea era doar fericită că făcea altceva, distractiv, plus că avea șansa să vorbească și cu alți oameni, în afară de el, care devenise TOATĂ lumea ei. S. s-a enervat și a târât-o la toaletă. Cei doi prieteni, cei mai buni prieteni ai lui, i-au urmat. S. a început să urle ca un descreierat la ei, era convins că unul din cei doi, se combinase deja cu ea. S-au luat la bătaie, ea a vrut să-i despartă. Când a realizat că nu îi poate despărții, ea a fugit. S-a speriat, alcoolul i-a dat putina luciditate. A mers pe jos până acasă, la ea, vreo trei kilometrii, singură, luând decizii.

Era decisă să se despartă de S., dar când a ajuns acasă, deși era trei și jumătate dimineața, i-a găsit pe părinții ei așteptând-o îngrijorați. I-au comunicat că S. a încercat să se sinucidă, că, evident, nu reușise, însă băgase spaima în toată lumea. Luase 10 de pastile de extraveral. Au anunțat-o că fără ea, S. refuză tratamentul, deci trebui să meargă la urgenta, unde era deja așteptată. S. îi făcuse pe toți să se întoarcă împotriva ei. Nimeni nu a crezut-o, nici familia ei, dar mai ales a lui.

S-au împăcat. Au plecat la munte, împreună cu unul din cei doi prieteni ai lui S., care venise însoțit de iubita lui. S. era lipit de ea și la toaletă mergeau împreună, însă după două zile pe munte S. a decis că singurul lui prieten, cel mai bun, o iubea pe ea. În consecință, după ce s-a certat groaznic cu toți, S. și ea s-au întors acasă, mai devreme cu patru zile.

Pe drumul spre casă, ea i-a spus că a obosit, că el a devenit mult prea posesiv. S. i-a promis că se va schimba, dar s-a justificat spunându-i că o iubește prea mult și nu poate trăi fără ea. Ea i-a spus că dacă mai vrea să fie împreună lucrurile se vor schimba. De acum, vor face mai multe lucruri separat. L-a anunțat că dacă mai vrea să fie împreună, ar fi bine să își găsească o ocupație și să se reapuce de facultate. Între timp S. pierduse un an la facultate din cauza restanțelor și a absențelor.

Bunica lui S. i-a găsit de muncă, însă s-a dovedit a fi prea greu pentru S. Sărmana creatură a început să aibă probleme cu colana, de la prea multă muncă: patru ore pe zi, trebuia să fie la muncă, însă muncea doar când era nevoie, el fiind doar ajutorul unui specialist în întreținerea meselor de biliard. S. a renunțat la serviciu, după ce a avut un accident minor de mașină pe DN1, în drum spre un client. Munca s-a dovedit prea periculoasă pentru S.. În urma accidentului, S. a început să aibă probleme cu tiroida, cică l-ar fi lovit centura de siguranță. S.nu mai putea muncii deloc și a renunțat și la facultate, bietul S., era extrem de bolnav, însă analizele îi tot ieșeau bune.

Ea a devenit din ce în ce mai obosită. Îi venea să renunțe la muncă și facultate, dar i se părea că nu poate să renunțe la el. S. era prea fragil. Îi era frică să nu pățească ceva, l-ar fi avut pe conștiință. Deja îi părea rău că îl forțase să muncească atât de mult, încât se îmbolnăvise.

Ea acceptase că trebuie să aibă grijă de el. Se resemnase. Nu mai avea familie, prieteni sau libertate, avea IUBIT, ba nu avea logodnic. Și începuseră să planifice nunta…

Ea îi interzisese lui S. sa mai vină cu ea sau după ea la facultate și la muncă, pentru că începuse să aibă nevoie de libertate. Lucrurile păreau puțin mai calme. Ea devenise o umbră a ceea ce fusese, doar cu un an în urmă. Nu se mai farda, nu mai purta bijuterii sau haine colorate, nu mai râdea, nu mai dansa, deci S. era mulțumit.

S. era mulțumit doar în teorie, de fapt, doar în închipuirea ei, pentru că acum avea timp liber și o minte bolnavă, acum nu mai se ducea cu ea peste tot, ci începuse să o urmărească. Devenise umbra ei.

Ea nu băgase de seamă, că el o urmărea, dar când au reînceput scandalurile și-a dat seama că ceva era in neregulă. S. începuse să îi reproșeze că iese la țigară cu prea mulți băieți și că râde prea mult cu ei. O pisa că e mult prea veselă când nu e cu el, el fiind atât de bolnav și singur.

Ea a început să slăbească, era palidă și încercănată, plânge mult. Mai era o lună până la nuntă și rochia îi era prea mare. A strâmtat-o de două ori și totuși stătea pe ea, ca pe gard.

Într-o dimineață, în care era acasă la ea, fără S., s-a trezit, s-a dus în baie și când s-a privit în oglindă a bușit-o plânsul. A decis, în ziua aia, să nu mai plece nicăieri și să nu răspundă la telefon. A stat în casă, a dat drumul la muzică și-a turnat niște vin într-un pahar și a dansat. Apoi a probat niște haine vesele și colorate, ale surorii ei, s-a fardat și-a aranjat părul și s-a privit din nou în oglindă. A râs fericită.

S-a dus pe balcon, unde a mai băut un pahar de vin, simțindu-se încă liberă și a decis că vrea să fie liberă.

A zburat, pentru că libertatea i-a dat aripi!

La „nunta” ei, rochia îi era prea mare, preotul o cunoștea și era trist, mirele era altul, dar ea a rămas liberă și fericită.

P.S.: aceasta este o poveste adevărată, cu personaje reale.

Imagine de aici:

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s